Acest site web isi propune sa fie un instrument de comunicare eficienta in care cetatenii sa poata afla prin intermediul internet-ului (e-mail, web) raspunsul la problemele lor specifice de protectie a mediului in care traiesc.

De ce trebuie sa ne informam ? Legile care asigura accesul la informatiile de mediu Ce este si ce nu este informatia de mediu ? In ce forma pot fi prezentate informatiile de mediu? Cum se poate apela la informatiile de mediu ? Timpul necesar pentru obtinerea informatiei Motive pentru a refuza cererea Costul informatiei Probleme legate de confidentialitatea informatiilor Alte surse si cai nonformale de a obtine informatii Scurte recomandari Legea nr. 86/2000 privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu

De ce trebuie sa ne informam ?
Informatia inseamna putere

Informatiile privind caracteristicile, starea si cauzele care produc schimbari asupra mediului sunt elementul primordial in definirea unor masuri eficiente de protectie a mediului. Cunoasterea detaliilor unor probleme pe care dorim sa le adresam reprezinta o conditie esentiala pentru obtinerea unor solutii rapide si eficiente de rezolvare a lor. Este motivul pentru care in general se considera ca informatiile sunt mai de pret decat banii si prin urmare cei ce detin informatii pretioase si stiu sa le folosesca sunt in masura sa influenteze decizii si sa devina indispensabili... Deci informatia inseamna putere.
Informarea cetatenilor asupra problemelor de mediu si a solutiilor de prevenire si protectie a mediului este primul pas in constientizarea acestora referitor la impedimentele ce pot apare prin poluare. Educatia ecologica incepe cu o buna informare. Apoi cetateanul trebuie implicat direct in rezolvarea problemelor de mediu, prin participarea acestuia la intocmirea regulamentelor, la formularea si aplicarea deciziilor. Doar asa opinia publica devine operationala.

Accesul la informatia de mediu - un mecanism eficient de protectia mediului

Dreptul cetatenilor de a avea acces la informatiile de mediu este unul dintre cele mai puternice mecanisme de protectie a mediului. Cum ? Cunoscand realitatea este usor de evitat speculatiile care conduc de multe ori pe cei interesati in rezolvarea unor probleme pe un drum gresit. Exista in Romania numeroase exemple, chiar si in prezent, cand datorita unei lipse acute de informatii asupra unor solutii optime de rezolvare a unor probleme se fac greseli cu grave consecinte asupra mediului, iar cei constienti de aceste consecinte nu pot lua masuri eficiente de prevenire tot datorita lipsei unor informatii adecvate. Iata de ce in Romania problema accesului la informatiile de mediu (si nu numai) devine o problema fundamentala pentru cresterea eficientei actiunilor de prevenire si combatere a pericolelor legate de alterarea cadrului natural. Factorii de decizie sunt in primul rand raspunzatori de informarea oportuna, completa  si corecta a cetatenilor asupra tuturor chestiunilor care i-ar putea privi pe acestia. Trebuie privit cu atentie faptul ca detinerea informatiei si diseminarea ei catre populatie nu duce la protejarea mediului decat daca publicul este capabil sa o inteleaga si sa o folosesca. In acest context este necesara o campanie de educatie a populatiei precum si servicii specializate pentru indrumarea cetatenilor in rezolvarea cazurilor. Nu exista scuze pentru dezorganizarea unor servicii de relatii cu publicul sau a unor birouri specializate in diseminarea informatiilor si asistarea cetatenilor in formularea si rezolvarea unor probleme specifice; exista doar interesul perpetuarii unei stari de confuzie si indiferenta, care aduce beneficii unor grupuri interesate de propria lor prosperitate.

sus

Legile care asigura accesul la informatiile de mediu

Referitor la accesul la informatia de mediu sistemul legal roman se bazeaza pe:

• Constitutia Romaniei la art.31 specifica "Dreptul la informatie: (1) Dreptul persoanei de avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit; (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal". Informatiile privind starea si calitatea mediului fiind prin excelenta informatii de interes public. 
• Legea nr.137/1995 (Legea Protectiei Mediului) cuprinde de asemenea cateva referiri importante privind accesul publicului la informatiile de mediu: "Art.5. Statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantand in acest scop: (a) accesul la informatiile privind calitatea mediului". Fiind un drept recunoscut fara cerinta probarii unui interes, i se asociaza obligatia corelativa a entitatii administratiei publice, autoritatii de mediu si industriei de a oferi informatia: "Art.64. Autoritatea centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si raspunderi: ...(c) creeaza cadrul organizatoric care sa permita accesul la informatii si participarea publicului la deciziile privind mediul - politici, reglementari, proceduri de autorizare, planuri de dezvoltare a teritoriului si urbanism - pentru celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, a organizatiilor neguvernamentale si populatiei; ... (p) se consulta periodic cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile pentru stabilirea strategiei generale de mediu si luarea deciziilor in cazuri care pot afecta mediul". In acest sens Legea Protectiei Mediului prevede o procedura publica de autorizare a activitatilor economice si de evaluare a impactului asupra mediului. De asemenea legea obliga agentiile teritoriale de protectiei a mediului sa publice rapoarte privind starea mediului si aplicarea programelor de mediu. 
• Legea Nr. 86/10.05.200  pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998. 

 

Ce este si ce nu este informatia de mediu ?

Cand vorbim despre mediu ne referim la totalitatea factorilor exteriori organismului uman, ca de exemplu atmosfera, temperatura, relieful, lumina, solul, apa, etc., precum si celelalte fiinte vii. Informatiile de mediu cuprind atat date despre starea si calitatea factorilor de mediu cat si activitatile sau masurile care ii influenteaza, fie ca duc la degradarea lor, fie ca ii amelioreaza. Informatiile privind sanatatea umana fac si ele parte din cadrul informatiilor de mediu daca sunt in directa relatie (efecte) cu starea mediului.

Nu se considera informatii de mediu acele date referitoare la activitati care nu sunt sau nu produc efecte asupra mediului. Datele referitoare la constructia unei intreprinderi, destinatia si efectele ei asupra mediului sunt informatii de mediu, in schimb organizarea si managementul firmei nu pot fi considerate legate de mediu. Datele referitoare la mediu se opresc la ultima cauza a unui fenomen care influenteaza unul dintre factorii de mediu.

sus

In ce forma pot fi prezentate informatiile de mediu ?

Dreptul nostru este de a vedea informatiile de mediu in orice forma disponibila si posibila; aceasta inseamna: adrese, rapoarte, masuratori, documente incluse in autorizatii, activitati practice, fotografii, desene, inregistrari, baze de date computerizate, etc.
Prezentam in continuare cateva tipuri de informatii care pot fi cerute:
- cantitatea emisiilor de poluanti in aer proveniti de la o unitate (sau per ansamblu unei zone);
- natura sau cantitatea poluantilor din deversarile in apa (intr-un punct sau pe o portiune);
- proiecte de constructii si efectele lor;
- nivelul poluarii sonore;
- cantitatea de deseuri si natura lor;
- folosirea deseurilor, locul lor de amplasare;
- starea apei freatice dintr-o zona;
- date despre consumul de apa potabila si masurile de economie luate;
- folosirea apei nepotabile;
- date despre efectele traficului intr-o anumita zona;
- starea contaminarii solului;
- licente, autorizatii, acorduri eliberate de autoritati pentru o unitate poluanta;
- cereri de autorizatii, licente;
- surse de energie folosite si efectele lor;
- balante energetice aferente unor producatori de energie sau consumatori;
- transportul deseurilor;
- date despre accidente si incidente cu emenatii importante de poluanti;
- emanatii de radiatii si substante radioactive;
- planuri de amenajare a teritoriului, folosirea pamantului;
- cereri pentru autorizatii de constructie si planurile aferente lor;
- situatia folosirii ingrasamintelor si pesticidelor si efectele lor in termen;
- folosirea canalelor de scurgere a rezidurilor;
- planuri de constructie a soselelor;
- reglementari in vigoare
- ...

Iar conform Legii Nr. 86/10.05.200  pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998:
"informatie demediu inseamna orice informatie scrisa, vizuala, audio, electronica sau sub orice forma materiala, privind:
a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul si atmosfera, apa, solul, pamantul, peisajul si zonele naturale, diversitatea biologica si componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic si interactiunea dintre aceste elemente;
b) factori, cum ar fi: substantele, energia, zgomotul si radiatia si activitatile ori masurile, inclusiv masurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislatia, planurile si programele care afecteaza sau pot afecta elementele de mediu amintite la subpunctul a), analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in luarea deciziei de mediu,
c) starea sanatatii si sigurantei umane, conditiile de viata umana, zonele culturale si constructiile si modul in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de factorii, activitatile sau masurile cuprinse in subpunctul b)"

sus

Cum se poate apela la informatiile de mediu ?

Accesul la informatii este un drept garantat oricarei persoane. Pentru ca informatia sa fie folosita eficient este nevoie de un cadru (lege) care sa asigure simultan doua obiective esentiale:
- circulatia informatiei de la persoanele private spre autoritatile publice si
- circulatia informatiei de la autoritatile publice spre public.
In Romania accesul la informatie de mediu este reglementat conform Legii Nr. 86/10.05.200  pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998. Dar cu toate acestea exista in multe institutii teama de a da informatii, precum si cai deosebit deosebit de birocratice pentru obtinerea lor. La aceste situatii se adauga lacunele privind organizarea serviciilor de relatii cu publicul: lipsa unei infrastructuri adecvate si a personalului competent, lipsa unor instructiuni clare, lipsa modelelor de cerere, aglomerari, dispersia birourilor, costurile mari, uneori chiar lipsa serviciului in cadrul unei institutii care detine informatii publice. Toate aceste impedimente creaza cetatenilor interesati in obtinerea de informatii o stare de apatie ducand la abandon. De aici a derivat parerea gresita pe care unii factori de decizie o au referitor la dezinteresul pe care cetatenii il manifesta fata de cunoasterea realitatii, formularea unor propuneri si implicarea in rezolvarea unor probleme; adevarata problema este lipsa unui cadru organizatoric eficient pe care factorii de decizie sunt obligati prin legi sa-l creeze. (Astfel vor dispare si formele "traditionale" de informare a publicului, respectiv zvonul si barfa.)
Pana la rezolvarea aspectelor formale privind obtinerea informatiilor in conditii eficiente de timp si efort fizic si psihic, practic in conditiile legilor, vom prezenta metoda clasica de solicitare, care se foloseste cu bune rezultate in majoritatea institutiilor.
Recomandari privind intocmirea solicitarilor pentru obtinerea de informatii de mediu:
- Solicitarile pot fi individuale sau colective. Ele se adreseaza direct sau indirect, verbal sau in scris.
- O conditie de baza pentru ca o solicitare sa fie satisfacuta este ca aceasta sa fie prezentata in termeni expliciti, concret si la subiect, evitandu-se amanuntele nesemnificative. Cu cat reusim sa fim mai concreti cu atat mai bine. Aceasta va usura munca functionarilor de a gasi documente si astfel informatiile vor fi disponibile mai repede. Pe de alta parte o cerere mai putin explicita poate avea ca rezultat obtinerea mai multor informatii decat s-a dorit initial sau chiar alte informatii. O cerere poate, de asemenea, sa fie refuzata sau neonorata daca este prea generala sau nemotivata.
- Ar fi necesar sa se faca unele cercetari preliminare pentru a se afla cine detine informatiile respective. Aceasta e poate face prin telefon sau in scris si nu costa nimic. In general nu conteaza daca aceeasi cerere este facuta catre mai multe institutii.
- Unele cereri trebuie facute in conformitate cu modelele de cerere specifice destinatarilor. Acestea se pot procura de la secretariate sau registraturi, unde de obicei se dau si informatii referitor la tipul de informatii care pot fi solicitate.
- Cererile colective sau in numele unei persoane juridice, institutii, societate coemerciala, vor purta un antet cuprinzand adresa si telefonul expeditorului, precum si alte date de identificare. Ele trebuiesc semnate, eventual stampilate de catre un reprezentant autorizat.
- Cererile trebuiesc inregistrate la destinatar pentru a se evita ulterior negarea primirii lor. In cazul expeditiilor postale se vor trimite pentru siguranta scrisori recomandate.
- Orice cerere trebuie semnata.
- In intocmirea solicitarii se va pune accent pe tipul de informatii solicitate si mai putin pe motivatiile obtinerii lor. (In unele cazuri particulare tehnica se schimba radical).
- Se va specifica modul in care este dorita informatia: fotocopii sau se doreste a se studia documentele. Pentru informatiile computerizate este posibil ca acestea sa fie primite pe discheta sau prin modem.
- In cazul audientelor, solicitantul este recomandabil sa prezinte si o solicitare in scris asupra problemei insotita de materiale aditionale si sa incerce sa se concentreze strict asupra subiectului pentru a-si nu plictisiinterlocutorul. Se vor evita speculatiile si starile nervoase.

sus

Timpul necesar pentru obtinerea informatiei

In general regulamentele interne ale institutiilor specifica in cat timp se acorda raspunsul la o solicitare. Acesta este conditionat atat de operativitatea serviciilor institutiei cat si de solicitare. Este bine sa se cunoasca aceste regulamente interne ale institutiilor, precum si organigramele lor, astfel putandu-se urmari parcursul solicitarii. Daca dupa expirarea termenului stabilit, nu s-a primit raspuns la solicitare, adresantul va sesiza registratura sau secretariatul institutiei printr-o petitie cerand lamiriri. Acesta se poate face verbal sau in scris ("Revenim asupra cererii noastre inregistrata la dumneavoastra cu nr.. din data de ..."). In cazul unei institutii publice, neacordarea la termen a unui raspuns la o petitie reprezinta fapta penala si se sanctioneaza conform legii (Art.47 din Constitutie).

Iar conform  Legii Nr. 86/2000: "Informatia de mediu...va fi facuta disponibila in cel mai  scurt timp si cel mai tarziu la o luna dupa ce cererea a fost inaintata, in afara cazului in care volumul si complexitatea informatiei justifica prelungirea acestei perioade pana la doua luni de la data solicitarii. Solicitantul trebuie sa fie informat despre orice prelungire si despre motivele acesteia."

sus

Motive pentru a refuza cererea

Conform  Legii Nr. 86/2000 se stipuleaza clar:
"O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca:
a) autoritatea publica careia ii este adresata solicitarea nu detine informatia respectiva;
b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala; ori
c) cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatii interne al autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de exceptie este prevazuta de legea nationala sau de practica obisnuita, luandu-se in considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri.
4. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca dezvaluirea acesteia ar afecta in mod negativ:
a) confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala;
b) relatiile internationale, siguranta nationala sau securitatea publica;
c) cursul justitiei, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul unei autoritati publice de a conduce o ancheta de natura penala sau disciplinara;
d) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, in cazul in care aceasta este prevazuta de lege pentru a proteja un interes economic legitim. In acest context informatia privind emisiile care sunt semnificative pentru protectia mediului va fi facuta publica;
e) drepturile de proprietate intelectuala;
f) confidentialitatea unor date personale si/sau a unor dosare apartinand unei persoane fizice, atunci cand aceasta persoana nu a consimtit la publicarea informatiilor, in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala;
g) interesele unei terte parti care a oferit informatia ceruta fara ca acea parte sa fie pusa sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligatie legala de a face astfel, in situatia in care aceasta parte nu a consimtit la publicarea materialului; sau
h) mediul la care se refera informatia, cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare.
Motivele de refuz mentionate anterior trebuie interpretate in mod restrictiv, luandu-se in considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informatiilor si posibilitatea ca informatia solicitata sa fie legata de emisiile in mediu.
5. In cazul in care o autoritate publica nu detine informatia ceruta, acea autoritate publica trebuie, cat mai rapid posibil, sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publica la care crede ca este posibil sa se gaseasca informatia respectiva sau sa transfere cererea acelei autoritati, informand in acelasi timp solicitantul.
6. Fiecare parte va asigura ca, in cazul in care informapa exceptata de la regula de a fi facuta publica in conformitate cu pct. 3 c) si 4 ale acestui articol poate fi separata fara a se aduce un prejudiciu confidentialitatii informatiei exceptate, autoritatile publice sa puna la dispozitie acea parte din informatia de mediu solicitata care poate fi divulgata.
7. Refuzul unei solicitari va fi facut in scris, daca solicitarea a fost facuta in scris sau daca solicitantul cere acest lucru. Un refuz va cuprinde motivele acestuia si va oferi informatii asupra accesului la procedura de recurs care este asigurata in concordanta cu prevederile art. 9. Refuzul trebuie sa fie facut cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de o luna, in afara cazului in care complexitatea informatiei justifica o prelungire a acestei perioade pana la doua luni de la data inaintarii cererii. Solicitantul trebuie sa fie informat despre orice prelungire si despre motivele acesteia."

sus

Costul informatiei

Conform Legii 86/200 "Fiecare parte are dreptul de a permite autoritatilor sale publice sa instituie un tarif pentru furnizarea informatiei, dar un asemenea tarif nu trebuie sa depaseasca o suma rezonabila. Autoritatile publice care intentioneaza sa instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie sa puna la dispozitie solicitantilor o lista cuprinzand preturile care pot fi percepute, indicand circumstantele in care acestea pot fi percepute sau exceptate si cazurile in care furnizarea unor informatii este conditionata de o plata in avans."
De asemenea cererile formulate sub forma de petitie pentru obtinerea de informatii nu se taxeaza (Art.47 din Constitutie). Pentru formularele tip institutiile pot solicita taxe.

In general fiecare institutie are politica sa proprie de preturi privind disemnarea informatiei pe care o detine. Se pot intalni cazuri cand multe rapoarte, brosuri, inregistrari, buletine informative pot fi obtinute pe gratis. Consultarea datelor se poate face de asemenea e gratis, precum si imprumutul unor documente pentru fotocopiere sau studiu. Acestea sunt insa cazuri fericite, majoritatea institutiilor preferand ca in economia de piata sa-si vanda informatiile pe care le detin pentru obtinerea de profit. Costurile pot fi legate de: fotocopiere, taxa de autor, editare - legile specifica clar cuantumul maxim al acestor adaosuri. Facilitatile sunt de asemenea acceptate in unele cazuri.

sus

Probleme legate de confidentialitatea informatiilor

In general in cazul informatiilor de mediu se vorbeste despre confidentialitatea comerciala si industriala. Aceasta presupune masuri pentru protectia unor date legate de procesele de productie si vanzari, strategia societatilor comerciale si institutiilor, managementul interior. Politica neuniforma de transparenta practicata presupune inexistenta unor criterii care sa defineasca clar notiunea de confidentialitate a informatiilor, aceasta fiind lasata in general la latitudinea conducatorilor institutiilor sau societatilor comerciale, cu exceptia cazurilor cand legile impun declararea unor tipuri de informatii pe care le detin. Problema nefiind lamurita pe deplin, este necesara o informare suplimentara din partea solicitantului asupra cazurilor cand informatiile cerute sunt refuzate ca fiind confidentiale.

sus

Alte surse si cai nonformale de a obtine informatii de mediu

- prin intermediul mass-mediei - metoda eficienta practicata datorita puterii de penetrare a reprezentantilor presei, radioului si televiziunii;
- prin intermediul organizatiilor neguvernamentale (asociatii si fundatii) - multe dintre acestea au birouri de relatii cu publicul si baze de date bine puse la punct, oferind servicii de asistenta si consultanta precum si intermedieri si dacilitati tehnice in obtinerea de informatii;
- prin contacte personale cu cei ce detin informatii (sedinte, intalniri, mitinguri, invitatii);
- direct de la furnizorul de informatii catre autoritatea publica, respectiv intreprinderile poluante, sectorul de afaceri si investitii, serviciile care desfasoara activitati practice de teren;
- memorii insotite de semnmaturi pentru obligarea autoritatilor publice de publica rapoarte si a duce o politica transparenta vizavi de interesele publice.

sus

Scurte recomandari:
- Pentru a obtine informatii trebuie in primul rand sa le solicitam. Nimeni nu este dispus sa ofere informatii daca acestea nu sunt solicitate.
- Este necesara o buna cunoastere a legilor pentru a le putea folosi in formularea problemelor si obtinerea de informatii.
- Este necesara imbunatatirea cadrului legislativ pentru definirea unor proceduri clare privind accesul publicului la informatiile de mediu, informatii care privesc sanatatea si interesele fiecarui cetatean.
- Este necesara armonizarea legislatiei romanesti la normele europene.
- Publicul are nevoie de asistenta in formularea solicitarilor si adresarea lor eficienta; in acest sens institutiile publice este necesar sa-si perfectioneze serviciile de relatii cu publicul iar organizatiile neguvernamentale sa-si organizeze servicii de consiliere.
- Problemele de mediu trebuie sa devina prioritati pe agendele de lucru ale politicienilor si Guvernului; acestia urmand a promova mecanisme practice de informare corecta si educatie eco-civica a publicului.
- Sunt necesare fonduri alocate special pentru campaniile de informare privind problemele de mediu si solutiile existente de rezolvare a lor. De asemenea fonduri trebuiesc dirijate spre perfectionarea cadrului de participare a cetatenilor la luarea deciziilor care privesc mediul (referendumuri locale, dezbateri publice, rapunsuri la initiative, comitete de cunsultanta).

sus